Cronică dă film american.

Sau cum am rămas "Captiv" o oră jumate la cinema.

Sunt filme la care intelegi totul din trailer. Sunt filme in care cele mai bune scene sunt in trailer. Și sunt filme in care nu intelegi mare lucru nici din trailer nici din film. Deși in trailer se regăsește tot filmul. "Captiv" este un astfel de film.
Acţiunea se petrece in paralel dar in ani diferiți.
In mare se întâmplă ceva de genul: familia tipic americană, intr-un orășel tipic american, camionetă, plăcintă, răpire, investigaţii, regăsire tipic americană...
Tatăl pierde fetița, care este răpită in timp ce el e la coadă la plăcinte.
Până aici nimic deosebit pentru un tată neatent care se ocupă cu grădinăritul. Totuși...urmează opt ani...
Opt ani in care e același anotimp, iarnă cruntă mai exact, poliția nimic-nimic, tatăl nimic-nimic, mama primește niște indicii, fetița crește și recrutează copii pentru un fel de videochat, despre care polițista de culoare nu ne spune nimic pentru că nu știe nici ea.
Personajul negativ joacă cel mai bine, restul așa și așa, fetiţa deloc convingător.
Intr-un momentan de slăbiciune, răpitorul o lasă pe fată să aibă cinci minute de fericire in brațele tatălui pe care răpitorul il anesteziază apoi ca pe un rinocer. Acesta cade anesteziat intr-un adânc somn de zece minute nu inainte de a primi de la fată indicii călăuzitoare care vor duce la rezolvarea cazului respectiv la happyending-ul poveștii.
După opt ani familia tipic americană este reintregită, cum altfel decât printr-un final tipic american in care personajul pozitiv tipic american invinge personajul rău tipic american.
Ce am inteles din acest film american este că afacerea cu grădinăritul nu e bună in zone de munte unde e iarnă tot timpul anului.
Ce nu am inţeles din acest film tipic american este de ce până la finalul lui mama fetiței purta bocanci cu două-trei numere mai mari.
Una peste alta, un film tipic american, cu o poveste tipic americană, personaje tipic americane, un final tipic american, specific școlii de film americane....
In loc de concluzie ceva tipic românesc:
 Se putea și mai rău!

Text. Kostell Smith