sâmbătă, aprilie 12, 2014

Ţară, ţară vrem făptași!


- Bună ziua domnule castor! A dumneavoastră să fie pădurea asta?!?

Băi, și imi amintesc că opream in drum spre bunici să mă piș intr-o pădure pe marginea șoselei. Și scria acolo "In viitor cine va avea pădure, va avea aur!" Și mai scria că "Pădure proprietate a statului" . Sau "Nu faceți focul in pădure! " Bine, asta ultima n-are nicio legătură cu subiectul de azi dar mi-am amintit eu, așa, de ea.
Odată treceam prin Piaţa Universităţii in drum spre casă, și erau unii care strigau "Nu ne vindem ţara!"
Adăugaţi o legendă
Acum, eram cu niște treabă pentru suflet printr-o zonă frumoasă și am văzut anunțul. Cu săgeată cu tot. 
Ce să zic, omu' ăsta a stat strâmb și a gândit drept. Ca un copac. Nu-și vinde ţara, nu vrea aur, nu vrea valută, vrea pe urs să-l f...acă. 
Parcă și văd: 
-Bună ziua, in legătură cu anunțul, mai e valabil?
- Care anunţ, că e mai multe?! Ăla cu capra vecinului, ăla cu ţara sau ăla cu pădurea? 
- Cu pădurea, cu pădurea!
- Âăă, mda e valabil....
- Bun așea, și...din ce an e?
- Păi...ăăă...e de la bunicu' ăăă...'31 cred...
- Domne' da' ie dă prăsilă, dă foc, dă scânduri sau dă sămânţă?!?
- Dă paltin, men, dă paltin. 
- E bună dă coșciug? Io' am o firmă de ingropăciune, și imi trebuie pentru sicrie și cruci! 
- Âăă, păi dă ce nu zici așa? Ăăă, n-o dau...așa n-o dau frate! 
Nu vreau să-mi ingropi pădurea! Huoo! Futu-fă muma-n'cur dă nebuni, că nu vă mai satură Dumnezeu!!!
Și tronc, ton de ocupat!
Acum, domnu' castor crezând că a scăpat, a incins grătarul, a pus petu' la rece in pârâu, a băgat regheton blană și a chemat toţi cocalarii la pădure.
Ca prin farmec pădurea s-a umplut de fum, miros de mici, de salam și minune și de mii de peturi cu cerbi mlădioși pe etichetă. 
S-a umplut de gunoaie și mizerii.
Cine și-ar dori să cumpere o asemenea pădure?!? Ce să faci cu o pădure plină de gunoaie care ascultă manele?!?
Apropo's, Roșia Montana s-a salvat? Whatever...
Salvați pădurile!!!
Mergeți la grătar!!! 
Căcaţi-vă in habitatul castorului!
Nimeni nu cumpăra o pădure murdară! 
P.S.
Ţară de vânzare! Aștept provincia.

        Text Cristi Liteanu.

miercuri, aprilie 09, 2014

Philosophum non facit barba. Nici pe artist talentul.

Am umblat și nopţi, dar am filmat și zile...
Pe ici pe colo am descoperit mici minuni făcute de oameni cu mânuţele lor mici și minţile  la fel de mici.
Optimiști sau mai puţin optimiști, oamenii sau mai puţin oamenii, ajung să se... refuleze, pardon de expresie,  pe ea de situație. Și o fac in public. La Pitești cel puţin așa se intamplă.
Urările se contopesc cu dorinţele, convergând împreună spre eliminarea frustrărilor cumulate in timpul auster destinat auto-meditației.
Stilul neo-clasic al lucrării converge și el ușor spre stilul contemporan cubistic realistic cu influenţe ale stilului grafittian. Mesajul pe care il transmite este unul optimistico-futurist cu accente ușor pesimistice.
Autorul grăbit parcă de o umbră ascunsă a unei autorităţi închipuite, a zugrăvit in viteză chintesensţa unei stări de spirit transpusă in cotidian printr-un simplu mesaj ambiguu dar in același timp pursuistic. Urmărit parcă de umbrele trecutului și incercat de nesiguranţa unui viitor prezent in realitatea artistului, acesta surprinde intr-un mod dur dar pertinent sincopele unei cazuistici atât de des regăsite in fiecare dintre noi.
Insinuînd parcă valoarea intrinsecă a firii omenești, această lucrare deschide noi orizonturi spre meditație și contemplare spirituală a vieții de zi cu zi. Așa va dăinuii și  peste ani nu doar la locul creației ci și in amintirea trecătorilor grăbiți.
Inchei in mod optimist, sperând ca mesajul artistului să dăinuie și el peste timp.

Text          Cristi Liţeanu