miercuri, februarie 12, 2014

Un covrig la vremea lui face cate doua shaorme...

Covrigul e frate cu românul. Din vremuri vechi, de când umblau câinii cu covrigi in coadă, covrigul a făcut parte din viata noastră cea de toate zilele. 
In zilele noastre covrigul a devenit un fel de mâncare multilateral dezvoltat. Se consumă ca mic dejun (cel mai des), ca prânz, cină sau gustarea dintre mese. Cu sana, lapte bătut, iaurt sau cu bere, cu mac sau cu sare, covrigul este parte din viața noastră. 
Din păcate nu dăm destulă importanta covrigului, pe măsura notorietății și a proprietatilor pe care le detine. Legendele urbane care circulă despre covrig vin in completarea spuselor mele. Dar despre asta vom vorbi intr-un episod ulterior.
Prea putin s-a vorbit despre proprietățile curative ale covrigului. Prea puține studii s-au făcut despre covrig. In schimb, există o sumedenie de glume despre acest subiect. 
In concluzie, putem spune, cu mana pe inimă că virgulă covrigul a fost dintotdeauna discriminat. 
Vreau să schimb asta, așa ca, după studii amănunțite, care au durat cât au durat, si la care nu a participat nimeni, nimeni in afară de mine, iată ce am aflat: 
- Covrigul a fost inventat de către un călugăr budist pe nume Ko Vrig.
- In ţara noastră a fost adus de niște marinari săraci. 
- Prima covrigarie din Romania este atestată in anul 1890 in Timișoara la poarta fabricii de bere cu același nume.
- Meseria de covrigar apare destul de târziu in nomenclatorul muncii, transformandu-se in zilele noastre in "modelator cocă prin aschiere".
- Prețul covrigilor a rămas destul de constant in decursul anilor, nefiind influentat aproape deloc de fluctuațiile pretului pe baril. 
- Asociația Vier Photten a protestat pentru interzicerea expresiei "umblă câinii cu covrigi in coadă" pe motiv de discriminare a celorlalte animale.
- Prima cotatie la bursă a acțiunilor primului lanţ de covrigarii a avut loc in 1991 in târgul Vitan.
- Deși reteta a rămas oarecum neschimbată nu se cunoaște originalul, dar se pare că este vorba de apă, paie și bătaie. 
- Dimensiunile covrigului au rămas exact același, in schimb dimensiunea gaurii de covrig a variat in functie de vreme și vremuri. 
- Tradiționaliștii afirmă că retetele nou apărute cu ciocolată, măsline sau ciuperci sunt o blasfemie și militeaza vehement impotriva acestora.
- Asociația Covrigarilor Români a luat fiintă in anul 2009 in plina criză economică și isi propune să protejeze covrigul ca entitate gastronomică, economică și fizică. 
- Vânzările de covrigi scad vertiginos in zilele de salariu și de sărbători. 
- Cercetătorii britanici nu au realizat pana acum nici un studiu despre covrigi.
- Covrigaria bate shaormeria.
- La Registrul Comertului sunt inregistrate un număr de covrigarii egal cu numarul de intersecții+numărul statiilor de metrou împărtit la numărul parterulilor de blocuri.
  Pe lângă aceste puncte, aș adăuga și oarece subpuncte, pe care le-aș denumii sugestii și reclamații. Ba nu, reclamații nu! Deci:
- Emiterea de abonamente la covrigi.
- Covrigarii cu livrare la domiciliu.
- Restaurante cu meniuri á la cartè in care să se servească covrigi in loc de pâine. 
- Covrigaria Dristor cu de toate. 
- Programul covrigul si cafeaua pentru corporatisti. 
- Pizza cu covrigi, clătite cu covrigi, gogoașa infuriata cu covrig.
- Declararea celei de a doua zi dupa salariu ca fiind Ziua Internațională a Covrigului, zi liberă. 
- Noaptea Portilor Deschise la covrigarii.
- Muzeul Covrigului.
- ACA, Asociația Covrigarilor Anonimi.(sau amatori).
- Declararea gaurii de covrig ca fiind mâncarea traditională a românilor și inscrierea acesteia la OSIM.
- Promovarea si încurajarea exportului de covrigi romanesti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu