Mi s-au lipit ciorapii de teniși, cămașa de spinare, și Dsrl-ul de mână. Apertura de ochi și sharf-ul de sprâncene. Monopiedul e o prelungire a mâinii drepte iar obiectivul al celei stângi. Melodia asta obosită e vierme de ureche. Cafeaua nu are nici gust nici miros. Tigara se arde singura in scrumieră. Moving head-urile imi intră in privire și fumul usor, in nări. Stroboscopul nu face bine. Hemoroeasy face bine! Piciorul drept cere un Doppler. Ficatul o "leucogramă" sau cum dreacu' so' zice. Rochiile de seară inca dansează. Costumele deasemenea. Bașii dansează si ei in pieptul meu. Inaltele imi gâdilă amigdala. Dj-ul e neobosit, discurile se învârt, scrumiera se cere schimbată. Gândurile mele, si ele. Foamea vine mancand, somnul muncind. Drumul spre casă e mai lung pentru că incepe de unde nu trebuie. O să visez la pat pe un scaun de mașină. Imi vine frig pe la picioare și nisip pe la ochi. Nici nu mi-am dat seama cand au facut schimb anotimpurile. Răsăritul ăsta nu e ăla pe care il stiu eu. Nici nu m-am prins când a inceput dimineața asta. Un ritm a scăzut și altul a crescut. Noroc cu "ceva-ul dulce" că cică scăzuse si glicemia. Nu stiu dacă mușchii sunt incordaţi sau e de la stat in picioare. Nici spatele nu știe.
Versurile astea le stiam pe dinafară cândva. Acum imi trebuie subtitrare.
Dar tot e bine! Un ochei face bine dimineata.
Un ochei la vremea lui face cât opt binișoare!
Hai bună dis de dimineața!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu