luni, august 10, 2009

Eu cu mine, la o bere, intr-o dimineata!




Ati observat cum bete lungi nu se mai fac?
De parca is fabricate de un drac.
Dar alea scurte sunt multe rau,
Si toate trag la mine, ZAU!

Dar cine-s eu sa judec Soarta?
Eu doar termin o zi, si incep alta.
Ajung acasa, ca sa plec din nou,
Ma bag in pat, dar nu-i mereu al MEU.

Eu viata imi traiesc fix cum imi vine,
Daca e rau, e rau, si daca nu e rau, e bine.
O bere, o tigara, un norisor,
O inima si un ficat ce DOR!

De ce am scris aceasta poezie,
Din plictiseala sau melancolie?
E cam tarziu, o fi de la alcool,
Sau de la mama lui de NORISOR?!

Si s-a facut din nou devreme,
Aud un ceas, si parca geme.
Poate ca vrea si el sa doarma,
Dar nu, lui ii e menit s-o ia la GOANA!

PS. Numai am BERE!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu