Poezie patriotică modificată genetic.

S-a-ntâmplat să te-apuce bucuria 

Că trăiești in România?

Știi ce norocos tu ești 

Că trăiești in București? 

Lasă-mă ca să iţi spun

Ca să vezi că nu-s nebun,

Nici iarna nu e ca vara 

Nici satul Ca Capitala.

Pe aici prin București 

Cam pe toate le găsești, 

Din oraș sau parvenită

Toată floarea cea vestită. 

Ţi-ai lăsat casa natală

Ai fugit la capitală, 

Ai dat aerul curat

Și-ai făcut rahatul praf.

Fericirea cea mai mare

E când cauţi de parcare,

Dacă-n trafic e prea rău 

Te înghesui la metrou.

In tramvai știi care-i rolul

Să te prindă controlorul, 

Doi Doi Șase-i cam la fel 

Rămâi fără portofel.

La sfârșit de săptămână 

Lumea-n parcuri se adună, 

Oameni mari, băieți, fetițe 

Și... spărgătorii de seminţe.

Chiar cu portofelul gol

Toată lumea-i pe la Mall,

Fete-n haine colorate 

Și burtoși cu cefe late.

Dacă stai in capitală 

Locuiești cumva cu fală, 

Nu contează cât e metru'

Cu chirie stai in centru.

Dacă nu stai cu chirie

Toată România știe, 

Nu că poate sau că parcă 

Trei decenii rate-n bancă.

De dai drumu' la căldură 

Tot salariu-i pe factură, 

Vara dacă vrei răcoare 

Tot la buzunar te doare.

Dacă ţi-a rămas vreun ban

Tu dai fuga la Auchan, 

Pui la fund in cărucior 

Nu ţi-a mai rămas un chior.

Vrei ca să trăiești cu stil

Ai factură la mobil,

Iar acasă spune drept

Cablu și cu internet.

Lift, parcare, mers pe jos

Nu vreau să-nțelegi pe dos,

Tre' să știi așa cum este

Aici totul se plătește. 

Stai, aproape c-am uitat

Că mai ai de dat la stat,

Impozitul pentru mașină 

Ce-a mai rămas din chenzină.

Șuţi și dealeri, prostituate

Pe aici avem de toate, 

Fii atent iţi spun pe bune

Că rămâi și fără nume. 

Incă ceva de știut 

Orice lucru-ai de făcut,

Nu faci practic nicio treabă 

Dacă nu ai să dai șpagă. 

Nu-ţi mai pasă nici de trafic

Praful nu-i un lucru tragic,

Da' , dar stai la capitală 

Curu-i gol și burta-i goală! 

Text: Cristi Liţeanu