Am observat ca sunt foarte la moda testele de personalitate, asa ca m-am gandit sa concep si eu unul. In stilul meu personal. Hai sa-l facem impreuna sa vedem ce iese!
1. Cand te trezesti de dimineata, care este primul lucru pe care il faci?
a. Deschizi ochii.
b. Da' cine se trezeste de dimineata?
c. Adorm la loc.
d. Opresc alarma la ceas.
2. Pleci vreodata spre serviciu la ora la care ti-ai propus?
a. Nu! Sunt somer.
b. Une'-i graba?
c. Nu merg la serviciu, merg la munca.
d. Doar daca porneste masina din prima.
3. Ce obisnuiesti sa faci in mijloacele de transport?
a. Facebook.
b. Facebook.
c. Facebook.
d. Facebook.
4. La serviciu (munca) care este primul lucru pe care il faci?
a. Facebook.
b. Facebook.
c. Facebook.
d. Facebook.
5. Iti saluti colegii cu:
a. Neatza!
b. Intai dau check-in si apoi salut.
c. Sa traiesti baietii!
d. Salut coae!
6. In pauza de masa, de faci?
a. Facebook.
b. Facebook.
c. Facebook.
d. Ce e aia "pauza de masa"?!?
7. De la serviciu pleci intotdeauna:
a. Primul.
b. Dupa ce ies de pe Facebook.
c. Nu plec, ma fofilez.
d. Am raspuns de la intrebarea 2, sunt somer.
8. Primul lucru pe care il faci cand ajungi acasa:
a. Facebook.
b. Facebook.
c. Facebook.
d. Pornesc calculatorul si intru pe Facebook.
9. Seara obisnuiesti sa mananci:
a. Ceva usor; 100g de sarmale, 50g cartofi prajiti, 100g ceafa porc, 100ml tuica...
b. Berea se bea nu se mananca!
c. Am raspuns la intrebarea 2, sunt somer. Nu imi permit sa mananc.
d. Facebook.
10.Inainte de culcare, ce obisnuiesti sa faci?
a. Imi spun rugaciunea.
b. Ma gandesc cu ce ma imbrac maine.
c. Mai beau o bere.
d. Facebook.
11.De cele mai multe ori visezi:
a. Femei.
b. Bere.
c. Am raspuns la intrebarea 2, sunt somer. Nu imi permit sa visez!
d. Facebook.
Testul se interpreteaza in felul urmator:
- Majoritate de a - esti un corporatist.
- Majoritate de b - esti un corporatist mediu.
- Majoritate de c - esti un corporatist dependent de Facebook.
- Majoritate de d - esti un corporatist mediu, dependent de Facebook.
- Daca ai raspuns a la intrebarea 2 - esti somer.
- Daca ai raspuns a la intrebarea 10 - esti un corporatist credincios.
- Daca ai raspuns a la intrebarea 10 si b la intrebarea 11 - esti un corporatist credincios betiv.
Va rog distribuiti acest test pe Facebook!
Vor urma si altele, depinde doar daca am raspuns a la intrebarea 2. Adica am timp!
Va doresc o zi in continuare si va multumesc pentru ocazia de care ati dat dovada!
Text Cristi Liteanu a.k.a Kostell Smith
joi, decembrie 12, 2013
marți, decembrie 10, 2013
Tevere unu', doi, trei, si! Si ce?!?
De mic am avut boala pe tevere! De pe vremea lui Ceausescu nu inghiteam postul asta. Ma rog , atunci aveam alte motive. Si anume, cele doar zece minute de desene (neintrerupte de publicitate, ce-i drept), "Toate panzele sus" impartit in cateva zeci de episoade de sase minute amarate fiecare, saracia aia de imn cu animatia obosita, osanalele si odele catre curios de mult prea iubitul conducator si partidul lui cu cele douazeci si ceva de congrese... si ar mai fi...
A urmat o vreme cand am avut alte motive sa urasc tevereu'... unele din categoria "cu televizorul, ati mintit poporu' ". Tevereu' post-decembrist a avut nesimtirea sa sustina ca a meritat sa fie pazita cu pretul vietii de niste nevinovati sufletisti. Dupa care a inceput sa ceara bani! De la buget, de la noi, din publicitate... M-am bucurat atat de mult, "enorm de mult", vorba unui sofer teverist, de prima firma de cablu din tara, de Raiuno, de Canalecinque, de Ambra si (sau) Sat1, incat nu am realizat cati bani am bagat la bugetul tevere din abonamentele obligatorii.
Bunicul , D-zeu Sa-l ierte, se uita la tevere o singura data pe saptamana, duminica, la Viata Satului. Pentru publicitate! Vroia sa vada ce ingrasaminte au mai aparut pe piata.
A urmat o perioda cand uram tevereu' din motive personale si profesionale in acelasi timp; lucram la oteve, pe un salariu din care imi puteam cumpara cate gauri de covrigi as fi vrut, in timp ce la tevere nu se iesea la pensie nici la 82 de ani. De ce sa faci loc celor tineri, iar tu sa te bucuri de o pensie bine-meritata dupa o viata de schimbul unu-schimbul doi, ore suplimentare platite, concedii platite, prime, salarii frumoase?!? Asa gandeam atunci, dar mai tarziu am inteles de ce. In tevere, postul, scaunul, locul, dulapul, salariul se lasa mostenire. De familie!
Imi amintesc ca la un moment dat, intr-una din televiziunile in care am lucrat, un sef m-a chemat la el in birou sa ma aproape-concedieze pentru ca mai filmam si la nunti, in zilele in care nu dadeam meciuri in direct cu regizori care lucrau in acelasi timp si la tevere.
Acum, e 2013. Aproape 2014. Si apare asta aproape "fumat", de zici ca e "pa iarba", cu Pufulica lui. Si e un tampit peltic care nu stie cum se scrie lavaliera. Si e un tevere trei verde. Si nu cred ca are rost sa reamintesc de abonamentul platit ani de zile degeaba, de "Album duminical" , de "Telejurnal" , "Gala desenului animat" , si multe alte emisiuni obosite post si pre decembriste, pentru a avea motive sa urasc in continuare tevereu'!
Sa indraznesc sa intru putin si in sfera politicului?!?
Tevere...iti dedic o oda!
Ooooo da-te-n dragostea... lu' Nastase!
A urmat o vreme cand am avut alte motive sa urasc tevereu'... unele din categoria "cu televizorul, ati mintit poporu' ". Tevereu' post-decembrist a avut nesimtirea sa sustina ca a meritat sa fie pazita cu pretul vietii de niste nevinovati sufletisti. Dupa care a inceput sa ceara bani! De la buget, de la noi, din publicitate... M-am bucurat atat de mult, "enorm de mult", vorba unui sofer teverist, de prima firma de cablu din tara, de Raiuno, de Canalecinque, de Ambra si (sau) Sat1, incat nu am realizat cati bani am bagat la bugetul tevere din abonamentele obligatorii.Bunicul , D-zeu Sa-l ierte, se uita la tevere o singura data pe saptamana, duminica, la Viata Satului. Pentru publicitate! Vroia sa vada ce ingrasaminte au mai aparut pe piata.
A urmat o perioda cand uram tevereu' din motive personale si profesionale in acelasi timp; lucram la oteve, pe un salariu din care imi puteam cumpara cate gauri de covrigi as fi vrut, in timp ce la tevere nu se iesea la pensie nici la 82 de ani. De ce sa faci loc celor tineri, iar tu sa te bucuri de o pensie bine-meritata dupa o viata de schimbul unu-schimbul doi, ore suplimentare platite, concedii platite, prime, salarii frumoase?!? Asa gandeam atunci, dar mai tarziu am inteles de ce. In tevere, postul, scaunul, locul, dulapul, salariul se lasa mostenire. De familie!
Imi amintesc ca la un moment dat, intr-una din televiziunile in care am lucrat, un sef m-a chemat la el in birou sa ma aproape-concedieze pentru ca mai filmam si la nunti, in zilele in care nu dadeam meciuri in direct cu regizori care lucrau in acelasi timp si la tevere.
Acum, e 2013. Aproape 2014. Si apare asta aproape "fumat", de zici ca e "pa iarba", cu Pufulica lui. Si e un tampit peltic care nu stie cum se scrie lavaliera. Si e un tevere trei verde. Si nu cred ca are rost sa reamintesc de abonamentul platit ani de zile degeaba, de "Album duminical" , de "Telejurnal" , "Gala desenului animat" , si multe alte emisiuni obosite post si pre decembriste, pentru a avea motive sa urasc in continuare tevereu'!
Sa indraznesc sa intru putin si in sfera politicului?!?
Tevere...iti dedic o oda!
Ooooo da-te-n dragostea... lu' Nastase!
luni, decembrie 09, 2013
Sa pietuim mai mult viata...
Românesti, de grădină, bio, eco, fara e-uri... asta este trend-ul actual.
"Pe vremuri" ne lăudam cu orice produs made in altă ţară decât Rumenia, astăzi ne dorim si portocale românesti daca se poate.
Și cum producătorii, comercianții și vânzătorii stiu cel mai bine sa se adapteze cerintelor cumpărătorului au apărut astfel produse care să satisfacă toate gusturile si pretențiile.
Găsim bunăoară prin galantare următoarele:
Pui de ţară crescut la bloc.
Roșii de grădină din balcon.
Struguri românești din Turcia.
Ţelină românească din Olanda.
Cireșe de Mai din Martie.
Cartofi de Harghita din Teleorman.
Ceapă de Buzău din Ialomița.
Pepeni de Dăbuleni din Istanbul.
Măsline grecești din America.
Salam de Sibiu din părti.
Cârnați de Plescoi din export.
Brânză de la Jina Sibiului din greșeală.
Iaurt de capră din lapte de vacă.
Cașcaval de oaie din păcate.
Salată de toamnă din vară.
Castraveţi cornișon din portbagaj.
Capșune din ladiţe românesti culese de români, din Spania.
Varză de Lunguleţu din Lessoto.
Muschiuleţ de vită din pulpă de porc.
Salam Bănățean din Maramureș.
Vin de Focșani din Chile.
Ţuică de Pitești din Sectorul Agricol Ilfov.
Roșii Cherry din Tom si Jerry.
Morcovi din fundul...grădinii.
Fructe de pădure din "pădurea de argint".
Salam de biscuiţi din e-uri naturale.
Oţet din mere cu miere din miere cu mere.
Suc de roșii bio din laboratorul de chimie.
Busuioc din păr.
Mere de Voinești din Olanda.
Ouă de prepeliţă din ce in ce mai rar.
Ulei de măsline din floarea soarelui.
Usturoi românesc din China.
Ceai de mușeţel din flori de tei.
Fasole verde galbenă.
Ciuperci sălbatice din piscină.
Deasemenea găsim și o mulțime de delicatese:
Fructe de mare din marea majoritate a apelor tulburi.
Icre de scafandru din Republica Moldova.
Somon din râuri repezi, trecători...
Patè de gâscă din ficat de porc.
Scoici, raci, craci, draci din Galaţi.
Midii si stridii din supermarket.
Unitatea noastră va mulțumește pentru atentie, si va dorește pofta bună!
"Pe vremuri" ne lăudam cu orice produs made in altă ţară decât Rumenia, astăzi ne dorim si portocale românesti daca se poate.
Și cum producătorii, comercianții și vânzătorii stiu cel mai bine sa se adapteze cerintelor cumpărătorului au apărut astfel produse care să satisfacă toate gusturile si pretențiile.
Găsim bunăoară prin galantare următoarele:
Pui de ţară crescut la bloc.
Roșii de grădină din balcon.
Struguri românești din Turcia.
Ţelină românească din Olanda.
Cireșe de Mai din Martie.
Cartofi de Harghita din Teleorman.
Ceapă de Buzău din Ialomița.
Pepeni de Dăbuleni din Istanbul.
Măsline grecești din America.
Salam de Sibiu din părti.
Cârnați de Plescoi din export.
Brânză de la Jina Sibiului din greșeală.
Iaurt de capră din lapte de vacă.
Cașcaval de oaie din păcate.
Salată de toamnă din vară.
Castraveţi cornișon din portbagaj.
Capșune din ladiţe românesti culese de români, din Spania.
Varză de Lunguleţu din Lessoto.
Muschiuleţ de vită din pulpă de porc.
Salam Bănățean din Maramureș.
Vin de Focșani din Chile.
Ţuică de Pitești din Sectorul Agricol Ilfov.
Roșii Cherry din Tom si Jerry.
Morcovi din fundul...grădinii.
Fructe de pădure din "pădurea de argint".
Salam de biscuiţi din e-uri naturale.
Oţet din mere cu miere din miere cu mere.
Suc de roșii bio din laboratorul de chimie.
Busuioc din păr.
Mere de Voinești din Olanda.
Ouă de prepeliţă din ce in ce mai rar.
Ulei de măsline din floarea soarelui.
Usturoi românesc din China.
Ceai de mușeţel din flori de tei.
Fasole verde galbenă.
Ciuperci sălbatice din piscină.
Deasemenea găsim și o mulțime de delicatese:
Fructe de mare din marea majoritate a apelor tulburi.
Icre de scafandru din Republica Moldova.
Somon din râuri repezi, trecători...
Patè de gâscă din ficat de porc.
Scoici, raci, craci, draci din Galaţi.
Midii si stridii din supermarket.
Unitatea noastră va mulțumește pentru atentie, si va dorește pofta bună!
duminică, decembrie 01, 2013
La multi ani Romania!
La multi ani Romania! La multi ani celor care au fost la parada si nu au avut unde sa parcheze! La multi ani celor care au mancat kurtos-kolacs! La multi ani ProTv, unde gatea nevasta lui Petre Mihai, care e din Polonia si gatea ceva polonez, Luciu care e maritata cu un ungur si si-a botezat copiii Kevin, Kim si Caroly, si niste coregrafi de la "Dansez" care sunt de peste Prut, si care gateau in cel mai pur stil romanesc salata de creveti!
Pana la urma important este sa simtim romaneste, sa gandim romaneste si sa iubim romaneste.
La multi ani Romania!
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie
Mai multe spitale, de psihiatrie,
Inca un Vlad Tepes, pot sa indraznesc
Dulce Roamanie, asta iti doresc!
Sa mai creasca Pib-ul zece milioane
Sa ne fie bine, fara ghinioane,
Sa traim mai bine, sa scapam de hoti
Asta Romanie, ne-o dorim cu toti!
Iti doresc benzina, ieftina sa fie
Pret putin mai mic, la gigacalorie,
Sa ma simt in tara ca un bavarez
Tara mea frumoasa, asta iti urez!
Creasca grau-n holde, sa umplem hambare
Carnuri de tot felul, pline galantare,
Curga vinul valuri, pahare ciocnim
Asta toti romanii, tare ne dorim!
Sa muncim putin, poate chiar deloc
Sa stam toti la vile, nu mai vrem la bloc,
Sa avem o viata in stil boieresc
Draga Romanie, asta iti doresc!
Sa ne fie bine, sa nu fie rau
Cu echipa noastra, sa batem mereu,
Sa iesim in strada doar sa ne plimbam
Si pe tine tara, ca sa te serbam!
Sa nu plece nimeni, la munca afara
Sa ramana medici si copii in tara,
Si cred ca se poate, sper ca nu gresesc
Dulce Romanie, asta iti doresc!
De americani si nemti sa ne doara-n cot
Si pe rusi, pe toti, sa-i spargem la bot
UE sa se-nvarta, ca un titirez
Tara mea frumoasa, asta iti urez!
Traiasca Romania, traiasca toti romanii
Traiasca-ne urmasii, traiasca-ne strabunii,
Uniti cu totii la ceas sarbatoresc
O tara ca afara, eu asta imi doresc!
vineri, noiembrie 29, 2013
Scrisoare catre fiica mea.
Draga mea fiica
Daca citesti aceste randuri inseamna doua lucruri: unu, ca maica-ta te-a lasat pana la urma sa le citesti, si doi, ca internetul inca mai exista. Ambele ma mira in aceiasi masura!
Iti scriu aceasta scrisoare din trecut, ca sa stii cum stai in prezent. Desi ai aflat deja...
Inca de la inceputul primelor randuri vreau sa stii ca nu e vina ta ca te-ai nascut in Romania! Si nici a mea sau a parintilor mei, si nici a parintilor-parintilor mei, ci cred ca a fost unu' Stefan cel Mare, care poarta toata vina.
Stiu ca iti este destul de greu, desi eu si mama ta am muncit toata viata sa iti fie usor. Iti cerem iertare pentru ratele pe care acum le platesti si tu, stiu ca nu trebuia sa plec urechea la ce a spus domnul in costum de la banca.
Iti lasam mostenire frumosul apartament in care ai crescut, impreuna cu ratele aferente programului "prima casa". Nu fi suparata pentru asta, daca noua 30 de ani nu ni s-a parut mult, cat inseamna pentru tine 10? Si pana la urma 800-900 de euro pe luna nu e o suma asa mare...
La fel si masina care te-a plimbat in toate vacantele tale frumoase va fii a ta! Aici esti ceva mai norocoasa, leasing-ul e mai mic si mai ai doar 3-4 ani de plata, in functie de fluctuatiile bancilor.
Apropo's de banci: eu si mama ta am agonisit cat am putut si am reusit sa iti deschidem un cont unde am strans o suma frumusica pentru tine. Din pacate banca respectiva a dat faliment si nu mai stim nimic de bani. Noroc ca eu am o asigurare de viata, dar care nu mai este valabila pentru ca nu am platit ultimele 12 rate.
Vreau sa mai stii ca sunt mandru de tine, si pentru asta am muncit in ultimii ani, ca tu sa ai posibilitatea sa iti platesti singura toate datoriile facute de mine pentru cresterea si educarea ta.
Stiu ca in fiecare zi vezi in jurul tau lucruri care nu iti par corecte, dar sa stii ca nu toti oamenii sunt asa...doar cei bogati!
Ce daca prietenele tale iti spun ca suntem batrani si avem o gandire invechita, sa nu le crezi, parintii lor sunt la fel doar ca nu vor sa recunoasca.
Te-am crescut si te-am educat astfel incat sa fii buna si sa ajuti oamenii, desi stiu ca de fiecare data nu primesti nici macar un "multumesc". Ti-am insuflat dragostea de scoala si de invatatura... desi nu inteleg ce a fost in mintea mea.
Stiu ca o sa iti faci un prieten candva, sa nu-l ascunzi de mine, vreau sa-l cunosc, sa-i strang mana...la usa!
Daca nu te-am lasat la petreceri, cluburi sau excursii, nu este pentru nu nu mi-am permis financiar, nu... ci pentru ca e mai bine sa stai departe de asa ceva pana la o varsta... 30-35 de ani!
Sunt fericit ca ai gusturi fine in materie de muzica si ca semeni cu mine... nici mie nu mi-a placut guta si salam, dar totusi Hanna Montana si Justin Bieber nu sunt cool.
De la televizor inveti doar tampenii, de aceea de cand s-a stricat televizorul nu am cumparat altul, desi imi permiteam orice televizor... secon hand.
Apropo's de tehnologie, stii ca mereu ti-am luat calculatoare si tablete de ultima generatie... adica tu ai fost ultima generatie care le-a folosit.
Vreau sa iti mai spun ca eu si mama ta nu ne-am certat niciodata... de fata cu tine, si ca desi nu ai stiut, am avut momente cand ne-a fost greu financiar... acum ai sa-ti dai seama de acei 10-12 ani cand "masina era stricata" si "nu era vremea buna de concediu".
Nici in ziua de azi nu imi dau seama ce se intampla cu mail-urile si mesajele ce le primeai de la baieti... tehnologia asta...de ultima generatie.
De mica ai fost intelegatoare si isteata si ai inteles ca Mos Craciun-ul nostru e mai mic si mai sarac decat al fetitei de la doi, si ca dulciurile din reclame nu exista in realitate.
Nu inteleg de ce nu iti mai plac cartofii si fasolea... cand erai mica numai asta mancai!
Ma bucur ca ai mostenit de la mine optimismul si simtul umorului si vei citi aceasta scrisoare zambind, in timp ce te vei intreba cum de esti normala cu asa tata?! Si eu ma intreb!
In fine, acum esti deja mare, vezi altfel viata, si realizezi cate sacrificii am facut pentru ca sa iti fie tie bine. Am injumatatit ratia de bere zilnica, am renuntat la un pachet de tigari pe zi, fumand doar doua. Am renuntat la concediile din strainatate cu mama ta, ca sa mergem in week-end la Mamaia cu tine. De exemplu, daca ma durea ceva nu dadeam repede banii pe calmante, luam o tuica doua si strangeam din dinti. Dar, nu ma plang, asa ar fi procedat orice parinte.
Sper ca aceasta scrisoare sa te gaseasca bine sanatoasa, nu hodorogit si cocosat ca mine, si sa o citesti fericita ca nimic din ce e scris nu e adevarat!
Semnez simplu : TATI.
Text: Cristi Liteanu.
Daca citesti aceste randuri inseamna doua lucruri: unu, ca maica-ta te-a lasat pana la urma sa le citesti, si doi, ca internetul inca mai exista. Ambele ma mira in aceiasi masura!
Iti scriu aceasta scrisoare din trecut, ca sa stii cum stai in prezent. Desi ai aflat deja...
Inca de la inceputul primelor randuri vreau sa stii ca nu e vina ta ca te-ai nascut in Romania! Si nici a mea sau a parintilor mei, si nici a parintilor-parintilor mei, ci cred ca a fost unu' Stefan cel Mare, care poarta toata vina.
Stiu ca iti este destul de greu, desi eu si mama ta am muncit toata viata sa iti fie usor. Iti cerem iertare pentru ratele pe care acum le platesti si tu, stiu ca nu trebuia sa plec urechea la ce a spus domnul in costum de la banca.
Iti lasam mostenire frumosul apartament in care ai crescut, impreuna cu ratele aferente programului "prima casa". Nu fi suparata pentru asta, daca noua 30 de ani nu ni s-a parut mult, cat inseamna pentru tine 10? Si pana la urma 800-900 de euro pe luna nu e o suma asa mare...
La fel si masina care te-a plimbat in toate vacantele tale frumoase va fii a ta! Aici esti ceva mai norocoasa, leasing-ul e mai mic si mai ai doar 3-4 ani de plata, in functie de fluctuatiile bancilor.
Apropo's de banci: eu si mama ta am agonisit cat am putut si am reusit sa iti deschidem un cont unde am strans o suma frumusica pentru tine. Din pacate banca respectiva a dat faliment si nu mai stim nimic de bani. Noroc ca eu am o asigurare de viata, dar care nu mai este valabila pentru ca nu am platit ultimele 12 rate.
Vreau sa mai stii ca sunt mandru de tine, si pentru asta am muncit in ultimii ani, ca tu sa ai posibilitatea sa iti platesti singura toate datoriile facute de mine pentru cresterea si educarea ta.
Stiu ca in fiecare zi vezi in jurul tau lucruri care nu iti par corecte, dar sa stii ca nu toti oamenii sunt asa...doar cei bogati!
Ce daca prietenele tale iti spun ca suntem batrani si avem o gandire invechita, sa nu le crezi, parintii lor sunt la fel doar ca nu vor sa recunoasca.
Te-am crescut si te-am educat astfel incat sa fii buna si sa ajuti oamenii, desi stiu ca de fiecare data nu primesti nici macar un "multumesc". Ti-am insuflat dragostea de scoala si de invatatura... desi nu inteleg ce a fost in mintea mea.
Stiu ca o sa iti faci un prieten candva, sa nu-l ascunzi de mine, vreau sa-l cunosc, sa-i strang mana...la usa!
Daca nu te-am lasat la petreceri, cluburi sau excursii, nu este pentru nu nu mi-am permis financiar, nu... ci pentru ca e mai bine sa stai departe de asa ceva pana la o varsta... 30-35 de ani!
Sunt fericit ca ai gusturi fine in materie de muzica si ca semeni cu mine... nici mie nu mi-a placut guta si salam, dar totusi Hanna Montana si Justin Bieber nu sunt cool.
De la televizor inveti doar tampenii, de aceea de cand s-a stricat televizorul nu am cumparat altul, desi imi permiteam orice televizor... secon hand.
Apropo's de tehnologie, stii ca mereu ti-am luat calculatoare si tablete de ultima generatie... adica tu ai fost ultima generatie care le-a folosit.
Vreau sa iti mai spun ca eu si mama ta nu ne-am certat niciodata... de fata cu tine, si ca desi nu ai stiut, am avut momente cand ne-a fost greu financiar... acum ai sa-ti dai seama de acei 10-12 ani cand "masina era stricata" si "nu era vremea buna de concediu".
Nici in ziua de azi nu imi dau seama ce se intampla cu mail-urile si mesajele ce le primeai de la baieti... tehnologia asta...de ultima generatie.
De mica ai fost intelegatoare si isteata si ai inteles ca Mos Craciun-ul nostru e mai mic si mai sarac decat al fetitei de la doi, si ca dulciurile din reclame nu exista in realitate.
Nu inteleg de ce nu iti mai plac cartofii si fasolea... cand erai mica numai asta mancai!
Ma bucur ca ai mostenit de la mine optimismul si simtul umorului si vei citi aceasta scrisoare zambind, in timp ce te vei intreba cum de esti normala cu asa tata?! Si eu ma intreb!
In fine, acum esti deja mare, vezi altfel viata, si realizezi cate sacrificii am facut pentru ca sa iti fie tie bine. Am injumatatit ratia de bere zilnica, am renuntat la un pachet de tigari pe zi, fumand doar doua. Am renuntat la concediile din strainatate cu mama ta, ca sa mergem in week-end la Mamaia cu tine. De exemplu, daca ma durea ceva nu dadeam repede banii pe calmante, luam o tuica doua si strangeam din dinti. Dar, nu ma plang, asa ar fi procedat orice parinte.
Sper ca aceasta scrisoare sa te gaseasca bine sanatoasa, nu hodorogit si cocosat ca mine, si sa o citesti fericita ca nimic din ce e scris nu e adevarat!
Semnez simplu : TATI.
Text: Cristi Liteanu.
miercuri, noiembrie 27, 2013
Circul, circarii si circa financiara...
O vizita la Administratia Financiara de care apartii, sau nu, este o calatorie in eterna si fascinanta Romanie. A anilor '80. Aceleasi ghisee, acelasi miros de podea prafuita si de tone de hartie, acelasi sistem, aceleasi doamne durdulii cu fundul si spatele in forma scaunului de birou. Apropo's cocoanelor, nu se mai poarta permanentul din '91, sau inca va merge abonamentul la Igiena?
La fel functioneaza si sistemul: biroul de informatii nu exista, acesta fiind unul mobil, in persoana "badigardului" , mai nou o sau un politist local. Fost gardian public, acum cu o noua uniforma si insigna usor prelucrata in Photoshop (imi cer scuze impatimitilor de Photoshop pentru jignire) , politistul local are o importanta zdrobitoare in (dez)organizare.
Aici matematica si limba romana capata alte valori. Aici descoperi ca dupa camera patru nu trebuie sa mergi la camera cinci ci la camera doi, care nu e dupa unu aceasta din urma neexistand. Desi tu esti la litera L, care e la camera patru esti trimis la camera trei unde doamna de la litera O te trimite la colegul ei de la litera T. Care coleg tocmai intra in pauza de cafea asa ca te paseaza la doamna de la litera Z, care nu prea are clienti. Pentru a se face mai placuta si a se simti mai aproape de prea-fericitul cetatean, doamna cu state vechi in meseria de ghiseista te tutuieste de parca ar fii o matusa guraliva si cicalitoare.
Daca cu pixul vii de acasa, la fel trebuie sa procedezi si cu scaunul, asta daca nu vrei sa completezi zecile de cereri in pozitia ghiocelul ofilit sau in modul rugaciune, caci mese exista dar nu si scaune!
In spatele ghiseelor, resectiv al monitoarelor, doamnele functionare te asculta atent, fara sa se grabeasca (cata rabdare...) , apoi, lasand impresia ca au inteles, iti explica ce acte iti sunt de trebuinta. Tu, lasand impresia ca ai inteles, ii explici din nou ce vrei. Si ciclul se reia. Pana cand cheama o colega mai veche sau mai batrana. De la care primesti acelasi raspuns. Strangi din dinti, strangi din cur, si pleci, facanduti planul pe urmatoarele zile si urmatoarele administratii financiare... Stiai prostovane ce raspuns vei primii. De ce ai sperat in zadar la altul?!? Tu, pierzatorule de timp si nervi esti de vina, nu permanentele care inca tasteaza cu un singur deget la calculatoarele primite din banii tai, ca nu stiai dinainte ce acte sunt necesare. Esti un bou, si privirea badigardului iti confirma asta. Pentru el este inca o zi in care s-a simtit superior patronilor, inginerilor, profesorilor, scriitorilor, jurnalistilor si prelucratorilor prin aschiere, care au trecut pragul Administratiei Financiare.
Pentru tine este inca o Administratie Financiara. Si va intrebati de ce nu il injur pe Ponta. Sau pe Basescu. Sau pe Crin. Pentru ca nu lucreaza la Administartia financiara de care apartin!
Text Cristi Liteanu
La fel functioneaza si sistemul: biroul de informatii nu exista, acesta fiind unul mobil, in persoana "badigardului" , mai nou o sau un politist local. Fost gardian public, acum cu o noua uniforma si insigna usor prelucrata in Photoshop (imi cer scuze impatimitilor de Photoshop pentru jignire) , politistul local are o importanta zdrobitoare in (dez)organizare.
Aici matematica si limba romana capata alte valori. Aici descoperi ca dupa camera patru nu trebuie sa mergi la camera cinci ci la camera doi, care nu e dupa unu aceasta din urma neexistand. Desi tu esti la litera L, care e la camera patru esti trimis la camera trei unde doamna de la litera O te trimite la colegul ei de la litera T. Care coleg tocmai intra in pauza de cafea asa ca te paseaza la doamna de la litera Z, care nu prea are clienti. Pentru a se face mai placuta si a se simti mai aproape de prea-fericitul cetatean, doamna cu state vechi in meseria de ghiseista te tutuieste de parca ar fii o matusa guraliva si cicalitoare.
Daca cu pixul vii de acasa, la fel trebuie sa procedezi si cu scaunul, asta daca nu vrei sa completezi zecile de cereri in pozitia ghiocelul ofilit sau in modul rugaciune, caci mese exista dar nu si scaune!
In spatele ghiseelor, resectiv al monitoarelor, doamnele functionare te asculta atent, fara sa se grabeasca (cata rabdare...) , apoi, lasand impresia ca au inteles, iti explica ce acte iti sunt de trebuinta. Tu, lasand impresia ca ai inteles, ii explici din nou ce vrei. Si ciclul se reia. Pana cand cheama o colega mai veche sau mai batrana. De la care primesti acelasi raspuns. Strangi din dinti, strangi din cur, si pleci, facanduti planul pe urmatoarele zile si urmatoarele administratii financiare... Stiai prostovane ce raspuns vei primii. De ce ai sperat in zadar la altul?!? Tu, pierzatorule de timp si nervi esti de vina, nu permanentele care inca tasteaza cu un singur deget la calculatoarele primite din banii tai, ca nu stiai dinainte ce acte sunt necesare. Esti un bou, si privirea badigardului iti confirma asta. Pentru el este inca o zi in care s-a simtit superior patronilor, inginerilor, profesorilor, scriitorilor, jurnalistilor si prelucratorilor prin aschiere, care au trecut pragul Administratiei Financiare.
Pentru tine este inca o Administratie Financiara. Si va intrebati de ce nu il injur pe Ponta. Sau pe Basescu. Sau pe Crin. Pentru ca nu lucreaza la Administartia financiara de care apartin!
Text Cristi Liteanu
marți, noiembrie 26, 2013
Sarbatorile vin! Sarbatorile bere!
Se anunta iarna grea! Zapezi mari si geruri napraznice! Zic sa ne pregatim!
Sa ne pregatim pentru altceva. Lucruri mult mai grele, mai urate si mai greu de negociat. Cum ar fii:
Ingramadeala si milioanele de claxoane din trafic. Injuraturile prin parbrizele aburite ale cretinilor care nici pe uscat nu stiu sa conduca.
Concursul de 100 de carucioare-garduri din super-hyper-market-uri burdusite cu promotii la cozonaci si caltabosi.
Mos Craciunii de prost gust atarnati de primari si primarii pe stalpii fara becuri.
Reclamele la Colebil si restul suplimentelor alimentare care ajuta la digestia umflatilor care se imbuiba cu carnati si piftii.
Sa ne pregatim si pentru imbulzeala de la metrou cu disperatii care merg sa vada "luminitele lui Oprescu" fix in prima zi, desi ele stau aprinse pana la anu'. Pentru colindatorii care te privesc cu dispret daca le dai mere, nuci, sau covrigi.
Sa fim pregatiti sa facem cinci ore pana la Sinaia unde sa dam 15 lei pe un pahar de vin fiert, pe care sa-l bem alaturi de cocalarii in trenning care inchiriaza snowmobile. Sa cumparam brazi olandezi furati din padurile din Romania, pe care sa-i impodobim cu aceleasi ornamente de anul trecut pacalindu-ne ca asta se poarta anul asta.
Sa fim in stare sa facem slalom printre tiganii care vand pe sub mana petarde, pocnitori si artificii.
Sa ne ajute Dumnezeu sa facem fata concertelor lui Banica, Hrusca si glumelor eterne si fascinante despre Fuego, brazi si ce face el cu masa.
Ne va fii greu sa facem diferenta intre porcii ucisi conform normelor europene in vigoare si cei ucisi fara de asomare.
Sa ne pregatim pentru sutele de reclame cu ninsoare feerica si familii fericite care beau ciocolata calda in jurul bradului in timp ce banca care le detine casa le ureaza "sarbatori fericite". Pentru promotiile farmaciilor la concurenta cu cele ale restaurantelor.
Sa ne pregatim sa ascultam colinde la radio, teve, metrou, tramvai, tableta, smartphone, ipod, in engleza, romana, accapela, traditionale, softcore, hardcore...
Sa ne antrenam pentru celebrele mesaje (copy-paste) cu "lumina din case si suflet" , "mirosul de cozonac" si "fie ca nasterea domnului".
Abia astept programul televiziunilor de sarbatori si mult iubita rubrica "daca doriti sa revedeti" de care nu ma satur niciodata... la fel cum nu ma satur de Tiociu, Palade, Nae Lazarescu si Vasile Murariu.
Pentru stirile de la ora cinci nu trebuie sa ne pregatim ele fiind cam aceleasi.
Sa nu uitam artificiile de la zero:zero:zero:zero doua mii paispe, si idiotii care se ranesc facand pe vitejii.
Deasemenea sa fim pregatiti sa numaram comele alcoolice, toxi-infectiile alimentare si excesele alimentare ale mancaiilor de tot felul.
Sa ne antrenam pentru "vai multumesc, este chiar ce imi doream" sau "iti vine foarte bine".
Sa fim pregatiti sa facem fata milioanelor de globulete, Mosi Craciuni, braduleti, fulgi de nea, oameni de zapada, animati, care canta sau danseaza, si care vor invada Facebook-ul.
Sa ne pregatim sa primim telefoane de la rude pe care nu prea le halim si care nu prea ne inghit nici ele dar sa fim mai buni si sa le uram...
Trebuie sa ne pregatim si pentru "stirile" despre unde, cu cine si cum isi petrec vedetele Craciunul dar si pentru cele despre cum se organizeaza pentru a nu stiu cata oara vanghelionul, paranghelionul, si protevelelionul.
Sa fim gata sa mintim inca odata milioane de copii cum ca mosu exista si vine din Laponia si ca pe ala cu nasu' rosu il cheama Rudolph.
Sa sfarsim anul cu celebrul si infamul "gata, de la anu'..." si sa il incepem cu salate si mers la sala.
Aceste zise fiind spuse, unitatea noastra va ureaza, dar in mod special va doreste Sarbautori Regulamentare!
Distractie placuta, petrecere de pietoni..
Si nu uitati: spunet-ti NU caltabosilor!
Sa ne pregatim pentru altceva. Lucruri mult mai grele, mai urate si mai greu de negociat. Cum ar fii:
Ingramadeala si milioanele de claxoane din trafic. Injuraturile prin parbrizele aburite ale cretinilor care nici pe uscat nu stiu sa conduca.
Concursul de 100 de carucioare-garduri din super-hyper-market-uri burdusite cu promotii la cozonaci si caltabosi.
Mos Craciunii de prost gust atarnati de primari si primarii pe stalpii fara becuri.
Reclamele la Colebil si restul suplimentelor alimentare care ajuta la digestia umflatilor care se imbuiba cu carnati si piftii.
Sa ne pregatim si pentru imbulzeala de la metrou cu disperatii care merg sa vada "luminitele lui Oprescu" fix in prima zi, desi ele stau aprinse pana la anu'. Pentru colindatorii care te privesc cu dispret daca le dai mere, nuci, sau covrigi.
Sa fim pregatiti sa facem cinci ore pana la Sinaia unde sa dam 15 lei pe un pahar de vin fiert, pe care sa-l bem alaturi de cocalarii in trenning care inchiriaza snowmobile. Sa cumparam brazi olandezi furati din padurile din Romania, pe care sa-i impodobim cu aceleasi ornamente de anul trecut pacalindu-ne ca asta se poarta anul asta.
Sa fim in stare sa facem slalom printre tiganii care vand pe sub mana petarde, pocnitori si artificii.
Sa ne ajute Dumnezeu sa facem fata concertelor lui Banica, Hrusca si glumelor eterne si fascinante despre Fuego, brazi si ce face el cu masa.
Ne va fii greu sa facem diferenta intre porcii ucisi conform normelor europene in vigoare si cei ucisi fara de asomare.
Sa ne pregatim pentru sutele de reclame cu ninsoare feerica si familii fericite care beau ciocolata calda in jurul bradului in timp ce banca care le detine casa le ureaza "sarbatori fericite". Pentru promotiile farmaciilor la concurenta cu cele ale restaurantelor.
Sa ne pregatim sa ascultam colinde la radio, teve, metrou, tramvai, tableta, smartphone, ipod, in engleza, romana, accapela, traditionale, softcore, hardcore...
Sa ne antrenam pentru celebrele mesaje (copy-paste) cu "lumina din case si suflet" , "mirosul de cozonac" si "fie ca nasterea domnului".
Abia astept programul televiziunilor de sarbatori si mult iubita rubrica "daca doriti sa revedeti" de care nu ma satur niciodata... la fel cum nu ma satur de Tiociu, Palade, Nae Lazarescu si Vasile Murariu.
Pentru stirile de la ora cinci nu trebuie sa ne pregatim ele fiind cam aceleasi.
Sa nu uitam artificiile de la zero:zero:zero:zero doua mii paispe, si idiotii care se ranesc facand pe vitejii.
Deasemenea sa fim pregatiti sa numaram comele alcoolice, toxi-infectiile alimentare si excesele alimentare ale mancaiilor de tot felul.
Sa ne antrenam pentru "vai multumesc, este chiar ce imi doream" sau "iti vine foarte bine".
Sa fim pregatiti sa facem fata milioanelor de globulete, Mosi Craciuni, braduleti, fulgi de nea, oameni de zapada, animati, care canta sau danseaza, si care vor invada Facebook-ul.
Sa ne pregatim sa primim telefoane de la rude pe care nu prea le halim si care nu prea ne inghit nici ele dar sa fim mai buni si sa le uram...
Trebuie sa ne pregatim si pentru "stirile" despre unde, cu cine si cum isi petrec vedetele Craciunul dar si pentru cele despre cum se organizeaza pentru a nu stiu cata oara vanghelionul, paranghelionul, si protevelelionul.
Sa fim gata sa mintim inca odata milioane de copii cum ca mosu exista si vine din Laponia si ca pe ala cu nasu' rosu il cheama Rudolph.
Sa sfarsim anul cu celebrul si infamul "gata, de la anu'..." si sa il incepem cu salate si mers la sala.
Aceste zise fiind spuse, unitatea noastra va ureaza, dar in mod special va doreste Sarbautori Regulamentare!
Distractie placuta, petrecere de pietoni..
Si nu uitati: spunet-ti NU caltabosilor!
Text Cristi Liteanu
sâmbătă, noiembrie 16, 2013
Oda. O da-l in...
Știi să scrii și să citești
Mare șmecher crezi ca ești,
Totuși trebuie să-nveti
Cu alții cum să vorbești.
Telefon ai si tabletă
Ai mașină, bicicletă,
In metrou nu te mai urci
Ești mândru cum te descurci.
Stai in Dristor sau Titan
Colentina, Sălăjan
Toti vecinii-s idioți
Nici nu știi cum ii suporți.
Ai bemveu, parchezi pe dos
Scuipi seminţele pe jos,
Muzica o dai in blană
Te cam doare la banană.
Te îmbraci "original"
Nici de bal, nici de spital,
Faci talente un' te duci
Da' nu ai ce să mănânci.
Claxonezi gagici pe stradă
Gentleman nu știi ce-nseamnă,
Spui ca viaţa ta-i bazată
Da' nu știi gramatică.
Mergi prin baruri si spargi bani
Ca prieteni ai golani,
Mergi la meciuri faci scandal
Ca sa nu fi om banal.
La mare, mergi la Mamaia
In Fratelli sau la Gaya,
Chiar de-i noapte, ești la mare
Tu porţi ochelari de soare.
Dimineaţa esti mahmur
Totuși tu rămâi un dur,
Ca să uiţi ce-ai facut ieri
Tu te dregi cu niște beri.
Și la munte tu te duci
In adidași și in blugi,
Știm cu toții care-i șpilul
Tu te dai cu snowmobilul.
Dacă ai măcar un pol
Tu dai fuga pân' la Mall,
Tragi de-o cola ore-ntregi
Cel mai tare crezi ca ești.
In parc tie nu prea-ţi place
Dar te duci că n-ai ce face,
Spargi seminţe, scuipi pe jos
De copii te doare-n dos.
Pe gagică-ta o-mbraci
Doar de firmă, ce să-faci,
Aproape că nu contează
Când și cum se asortează.
Tu in trening ea cu tocuri
Vă plimbaţi prin multe locuri,
Lumea trebuie sa știe
Ce înseamnă șmecherie.
Ca s-arăti ca ai curaj
Ţi-ai facut un tatuaj,
Ca s-arăti ca poți si vrei
O să-ţi mai faci două-trei.
Pe acasă ce să crezi?
Verde-roșu pe pereți,
Și ca să inchei ideea
Mobilă de la Ikeea.
Plasme, scule, sunete
Gadget-uri, device-uri multe,
Expresor, dar eu iti zic
Bei cafeaua la ibric.
Boxele le scoți pe geam
Și-l dai maxim pe Salam,
Ca să știm că ai și bass
Bagi puţin și niște house.
Eu incerc si fac ce pot
Să iti fac portet-robot,
Stiu că sună cam banal
Da' așa-i un COCALAR!
Text: Cristi Liţeanu.
marți, noiembrie 12, 2013
A muri înseamnă a pleca puţin!
Am fost la atâtea nunti, încât nu am știut pana acum frumusețea unei slujbe de înmormântare. Mintea mea a fost, totuși, prea slobodă pentru un astfel de moment, când ar fi trebuit să stea intr-un loc, nu să încerce să-i înțeleagă pe toti cei adunati in jurul celor două mâini reci, impreunate a odihnă. Grecu' insurat cu sora mamei a fost singurul reper de normalitate. Restul, guri slobode si hulpave, ochi iscoditori, jale falsă și complezență ipocrită a unor oameni care nici nu pot fi jigniți cu ce spun pentru că nu inteleg ce inseamna. Numărate pe degete, lacrimile sincere si adevărate, au fost acoperite de ţuicile și vinurile care "și lui ii plăceau"!
Dacă somnul națiunii naște monștrii, la ţară monștrii sunt umani, lucrează pământul, beau și merg la nunti si înmormântări.
Sărăcia și somnul murdar transformă suflete...suflete care se îngroapă intre ele și la propriu si la figurat.
Creierul meu, ametit de amintiri frumoase, de oboseală, de mirosul aceluiasi aer pe care l-am trecut prin nări in atâtea momente ale copilăriei, de becul ăla care cândva lumina același trup ce parcă acum nu face umbră, creierul meu refuză să conștientizeze, mintea mea refuză să creadă, sufletul meu refuză să plângă.
Priveghiul nu înseamnă a sta de pază. Tristețea nu înseamnă musai lacrimi.
Și parcă știu, că el, de la înălțimea unui suflet abia ridicat , zîmbește văzând că nu l-am ascultat când ne spunea să nu-l plângem.
Ultimul drum e lung sau scurt depinde de care parte a vieții te aflii... O slujbă frumoasă iti poate opri suferința la fel de bine cum iti poate porni lacrima.
Acel preot are tot respectul meu! Restul n-ar ști ce să facă cu el.
Totuși, respect și celor buni, celor ce-au ajutat, ce n-au cerut, ce-au sprijinit...puțini si pe care nu aș fi putut să-i spun dinainte.
Aș scrie cât nu puteți citi despre omul ce mi-a fost bunic. Pentru cei ce l-au cunoscut nu trebuie sa scriu un rând.
A lăsat in spate o viată lungă cu absolut de toate. Regulamentară. A plecat cum a venit, curat și pe zero, plătindu-și pe final "greșealele"... purgatoriul lui fiind un pat cu purici lângă o sobă de chirpici. S-a dus demn si drept, strâmbat doar de dureri și suferința.
De acum voi spune doar "cum zicea" in loc de "cum zice" , restul rămâne la fel!
A glumit o viata, cu siguranță a glumit și cu curva aia cu glugă... Da' proasta nu tine la glume!
Până la urmă, a muri înseamnă a pleca putin...
Nea' Costică a plecat să facă poante cu Sfântul Petru...
Dacă somnul națiunii naște monștrii, la ţară monștrii sunt umani, lucrează pământul, beau și merg la nunti si înmormântări.
Sărăcia și somnul murdar transformă suflete...suflete care se îngroapă intre ele și la propriu si la figurat.
Creierul meu, ametit de amintiri frumoase, de oboseală, de mirosul aceluiasi aer pe care l-am trecut prin nări in atâtea momente ale copilăriei, de becul ăla care cândva lumina același trup ce parcă acum nu face umbră, creierul meu refuză să conștientizeze, mintea mea refuză să creadă, sufletul meu refuză să plângă.
Priveghiul nu înseamnă a sta de pază. Tristețea nu înseamnă musai lacrimi.
Și parcă știu, că el, de la înălțimea unui suflet abia ridicat , zîmbește văzând că nu l-am ascultat când ne spunea să nu-l plângem.
Ultimul drum e lung sau scurt depinde de care parte a vieții te aflii... O slujbă frumoasă iti poate opri suferința la fel de bine cum iti poate porni lacrima.
Acel preot are tot respectul meu! Restul n-ar ști ce să facă cu el.
Totuși, respect și celor buni, celor ce-au ajutat, ce n-au cerut, ce-au sprijinit...puțini si pe care nu aș fi putut să-i spun dinainte.
Aș scrie cât nu puteți citi despre omul ce mi-a fost bunic. Pentru cei ce l-au cunoscut nu trebuie sa scriu un rând.
A lăsat in spate o viată lungă cu absolut de toate. Regulamentară. A plecat cum a venit, curat și pe zero, plătindu-și pe final "greșealele"... purgatoriul lui fiind un pat cu purici lângă o sobă de chirpici. S-a dus demn si drept, strâmbat doar de dureri și suferința.
De acum voi spune doar "cum zicea" in loc de "cum zice" , restul rămâne la fel!
A glumit o viata, cu siguranță a glumit și cu curva aia cu glugă... Da' proasta nu tine la glume!
Până la urmă, a muri înseamnă a pleca putin...
Nea' Costică a plecat să facă poante cu Sfântul Petru...
vineri, noiembrie 08, 2013
Ţine Ziţe Ăla EsTze...
Iată cum s-au adaptat Chinezii la viata din România, după părerea mea:
Medic stomatolog - Ia O Ngingi.
Manager la oi - Cho Bhan.
Dulgher - Cho Khan.
Ospătar - Ia Ku Kana.
Bucătar - Ta Ie Karne
Profesor - Iei Uhn Doi
Prostituată - Tzâ Tze
Fotbalist - Ia O Min Nge
Politician - Min Ciu Nel
Hoţ - DhăO Tzea Pa
Interlop - Tha Ie Mâ Na
Contabilă - Chi Tan Ntza
Gospodină - Ta Ie Cea Pha
Sătean - Tză Rhan
Soacră - Ci Că Le Shte
Nevastă - Ţi Pă TaRe
Bărbat - Beao Be Re
Zugrav - Bidi Nea
Florăreasă - Zham Bi La
Atlet - Dă Ku Fu Ga
Fiu~Fică - Dă Shi Mi E
Nebun - Tză Kă Nit
Chirurg - Ta Ie Thot
Reporter - Min Te
Manichiuristă - Ta Ie Un Ghi
Rom - Tzi Ghan
Beţiv - Ia Tzui Ka
Bancher - Iti Ia Bhani
Karatist - Bha Te Bi Ne
Patiser - Ia GoGo Shi
Alte propuneri pentru această categorie: Tzi Ghă NeaLă, Ti Gha Ie, Min Ciu Nica, și lista rămâne deschisă.
Text: Cristi Liteanu
Medic stomatolog - Ia O Ngingi.
Manager la oi - Cho Bhan.
Dulgher - Cho Khan.
Ospătar - Ia Ku Kana.
Bucătar - Ta Ie Karne
Profesor - Iei Uhn Doi
Prostituată - Tzâ Tze
Fotbalist - Ia O Min Nge
Politician - Min Ciu Nel
Hoţ - DhăO Tzea Pa
Interlop - Tha Ie Mâ Na
Contabilă - Chi Tan Ntza
Gospodină - Ta Ie Cea Pha
Sătean - Tză Rhan
Soacră - Ci Că Le Shte
Nevastă - Ţi Pă TaRe
Bărbat - Beao Be Re
Zugrav - Bidi Nea
Florăreasă - Zham Bi La
Atlet - Dă Ku Fu Ga
Fiu~Fică - Dă Shi Mi E
Nebun - Tză Kă Nit
Chirurg - Ta Ie Thot
Reporter - Min Te
Manichiuristă - Ta Ie Un Ghi
Rom - Tzi Ghan
Beţiv - Ia Tzui Ka
Bancher - Iti Ia Bhani
Karatist - Bha Te Bi Ne
Patiser - Ia GoGo Shi
Alte propuneri pentru această categorie: Tzi Ghă NeaLă, Ti Gha Ie, Min Ciu Nica, și lista rămâne deschisă.
Text: Cristi Liteanu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)